Friday, February 27, 2009

Nu sunt las

Ok... am 2 comentarii la post-ul anterior pe care nu am vrut sa le public. Nu acolo defapt. In schimb vroiam sa le ofer o rubrica speciala.


Unu suna cam asa :

poate chipul angelic a fost alungat de acolo .. sa zicem cu o tornada nu mai mare decat palma ta .. si tornada pur si simplu nu a putut fi uitata .. si acum cel care a fost "parasit".. altceva nu poate face decat sa se poarte ca un copil din gimnaziala care ranit ca i s-au "dat papucii" incepe sa raspandeasca tot felul de prostii despre fostul/fosta ?

Hai sa dam niste explicatii la restu. Da ala cu palma sunt eu. Defapt eu spui la oameni. Atunci n-am fost nici macar caine. Stiu asta. Am recunoscut asta si am zis ca pe chestia asta am sa platesc o viata intreaga. Faza cu 'gimnaziala' (era corect gimnaziu, dar nu asta vorbim aici)... Poate ca acel copil de gimnaziu iubeste mai adevarat decat unu 'matur' de 20 ani... Si de raspandit nu stiu cine si ce a raspandit, eu nu am auzit nimic despre nimeni, iar tot ce a iesit din gura mea a fost ecoul unor cuvinte care au reusit sa ma darame total (o sa-mi cer scuze ca pot vorbii despre asta dar nu e frumos sa speli rufele in public).

Ah... si mai este un comentariu. Poftim :

Indiferent de situatzie...un chip angelic,sau neangelic nu il atingi cu palma plina de furie....niciodata!
este important ca inainte de a actziona intr-un fel sau altul.... sa gandim si apoi sa vedem ce avem de facut!
palma data ....a cantarit si a distrus sentimente minunate...insa sunt limite peste care nu se poate trece!
sa-tzi fie mereu bine!
si poate prietenia de la inceputuri....va dainui,amicitzia este un sentiment placut! 
catalina

Amicitie? Ok... hai sa vedem. Stergem tot cu buretele de pe tabla. Uitam totul ca si cum nimic nu s-ar fii intamplat, ca si cum vietile noastre nu s-au schimbat deloc influentate fiind de catre celalalt. Sa nu mai zic despre plansul pe care nu eu il produc ci care este tot timpul acolo dar dintr-un anumte motiv ignorat si explicat ca un simplu 'esti un prieten bun' .... Ok... Cu prietenii buni nu se intampla ce s-a intamplat saptamana trecuta. Sau daca da, inca o data zic imi cer scuze dar nu este sanatos asa. Las nu sunt. In schimb da, am sa fug cat ma tin picioarele. Am iubit acei oameni ca pe mama tatal, familia mea. Am fost un animal si trebuie sa platesc, iar pedeapsa ce mi s-a dat a fost singuratatea... Am sa pot accepta asta.

In schimb n-am sa accept contact din partea aceea. Fiecare vorba, sunet, privire este un cutit in inima. Prefer sa mor decat sa stiu ca trebuie sa joc rolul de 'cel mai bun prieten'.  Probabil o sa aud iar vorbe precum cele de ieri. Copil nu sunt. Indragostit da. 

Si iubesc cu tot ce am in mine...

Labels: , ,

0 Comments:

Post a Comment

Subscribe to Post Comments [Atom]

<< Home