Thursday, February 17, 2011

Respect? De unde...

Nu stiu cum sunt altii, dar eu ma oftic rau de tot cand vad ca nimeni (serios - chiar nimeni) in tara asta nu apreciaza clientul... Acum ceva timp ma plangeam de intamplarea mea cu Orange Romania. S-a terminat 'cu bine' intr-un final - am folosit ghilimelele pentru ca la sfarsit tot a trebuit sa platesc vreo 20-30 de euro, dar tot e mai bine decat suma intreaga. Aseara m-am lovit de alta nebunie.
Prin Decembrie am fost la Constanta, in vizita la un prieten drag. Acolo, ca toti oamenii tineri (uf ce bine ca inca sunt unul dintre ei :) ) am hotarat sa mergem in club. Megalos - asta a fost recomandarea lui... Ma plang abia acum de experienta avuta in acea seara pentru ca abia acum am observat ca lor chiar nu le pasa de clienti. Si am zis ca daca nu le pasa, atunci e timpul sa incercam sa-i facem sa le pese.
Pe scurt, cam asa sta treaba: am ajuns acolo si cu toate ca D (prietenul meu) a avut tone de conversatii telefonice cu ei inainte, nimic din ce ni se promisese la telefon nu ne-a fost oferit - aici ma refer la ofertele de bautura, etc. Ok! Am inteles noi gresit (chipurile) si cica ofertele erau pentru alta seara. Nu-i nimic... Ne conformam si incercam sa profitam de ofertele din seara respectiva. Totul bun si frumos, pana cand chelnerul (a se vedea chelner) s-a hotarat el asa ca nu prea-i place lui de fata noastra si ca ar vrea sa ne duca mai la 'intuneric' :) Deci ne roaga asa frumos sa ne mutam la alta masa. Nu conteaza, am zis noi, si ne-am supus... Aici, colegul lui, care habar n-avea de unde aparusem noi acolo (mi s-ar fi parut normal sa stie stanga ce face dreapta) ne-a schimbat oferta pentru masa respectiva de 3 ori. Ba treubie sa cumparam 3 sticle de bautura, ba 2, ba ii trebuie x bani, ba y, etc.
Intr-un final ne-am mutat inapoi la masa pe care o rezervasem initial, si dupa vreo ora si ceva ne-am putut vedea de ale noastre.
In fine... M-am lungit inutil. Ca sa va demonstrez cum anume se poarta angajatii de la Megalos cu clientii clubului, cititi comentariul unuia dintre ei dupa ce un client nemultumit s-a plans online - citeste aici.
In curand am sa fac ceva impotriva tuturor astora, iar daca credeti ca merita sa ne cheltuim 1% din energia pe o zi pentru a-i arata cu degetul pe cei care nu stiu sa se poarte cu clientul, va rog, dati-mi de stire. Eu m-am saturat de lipsa de respect, si vreau sa-i fac sa intelega ca noi le punem banii in buzunar - multi, putini, fara ei n-ar avea ce sa manance!

Share

Labels: , ,

Monday, January 24, 2011

S-a terminat gluma!

Ok - chiar am crezut ca sunt cam singurul idiot de pe lumea asta care si-a luat-o in barba cu cei de la Orange... Dar (spre fericirea mea) nu sunt. Am sa las mai jos niste link-uri catre articolele altora care au patit exact acelasi lucru ca si mine... Concluzia?!? Orange chiar e de toata belaua - si se pare ca au aceleasi raspunsuri pe care le dau clientilor.

Eu unul sunt dezgustat - am crezut ca fiind o companie atat de mare vor fi imuni la tot ce inseamna Romania - dar se pare ca nu. Romanul tot marlan este, nu conteaza in ce companie lucreaza.

http://www.adspedia.ro/2009/05/12/atentie-la-orange-webcare/
http://www.bmfun.ro/index.php/blog/520-am-fost-jefuit-electronic-de-200-de-euro
http://www.bmfun.ro/index.php/blog/521-buba-orange-se-ingroasa

Share

Labels: ,

Thursday, January 20, 2011

Orange - mana-n mana cu hotii sau doar i****i ?!?

UPDATE: Am creat o cauza pe Facebook. Daca sunteti si voi printre cei care au patit-o cu Orange sau daca doar vreti ca astfel de chestii sa nu se mai intample alaturati-va si voi:
Opriti nepasarea operatorilor de telefonie mobila

Povestea incepe pe 22 Noiembrie 2010 in jurul orei 20:00. Eram la servici cand telefonul incepe sa urle ca am primit un SMS.

"Contul utilizatorului PrePay cu numarul de telefon xxxx.xxx.xxx a fost reincarcat cu 9.9 EUR (din care 0.9 EUR bonus)."

Am fost socat pentru ca nu am 'autorizat' nici o tranzactie de genul. Pana sa ma dumiresc ce se intampla am luat telefonul in mana si am sunat la Orange, Serviciul Clienti ca sa aflu ce se intampla. Era tarziu, si trebuia sa astept sa raspunda cineva. Pentru ca eram la servici am hotarat sa incerc mai tarziu cand ajungeam acasa. Am inchis telefonul si am zis totusi sa incerc sa vad cine e in spatele acelui numar de telefon. Sun. Telefonul suna de cateva ori pana primesc ton de ocupat. Mai incerc odata... Stau si astept (nu suna) pana cand un robot imi raspunde si incepe sa vorbeasca in Italiana. Am inchis repede si mi-am facut cruce rugandu-ma sa nu ma fi taxat cu o suma care sa ma usuce... Intre timp mai primisem un SMS. Contul ALTUI utilizator PrePay fusese reincarcat.

Ajung acasa, timp in care mia primisem inca un SMS cu un ALT numar de telefon. Sun la Serviciul Clienti, raspunde cineva in cele din urma. Ii spun tipului tot ce s-a intamplat... Ma pune pe HOLD ca sa verifice. Cand revine imi zice ca cineva reincarca aceste conturi de pe web si ma ruga sa-mi schimb urgent parola. Ok. Zis si facut. Cu el la telefon am schimbat parola contului de WebCare de 2 sau 3 ori (nu mai tin minte exact caci eram super speriat ca cineva imi umfla factura iar tipul de la Orange tot ce face este sa-mi zica schimba parola). Ulterior schimbam si parola Orange ThankYou pentru ca vorbind cu el la telefon el vedea cum alte reincarcari se faceau - CHIAR DACA AM SCHIMBAT PAROLA CONTULUI.

Dupa vreo 20 de minute de vorbit cu el, timp in care eu mai primisesem vreo 4 SMS cu ALTE numere de telefon a ajuns el la concluzia ca nu are ce sa faca si m-a rugat sa merg sa fac o plangere la Politie promitandu-mi ca el va face o reclamatie la departamentul lor de frauda in vederea solutionarii problemei

Ok! Simplu! Ma imbrac si plec la Politie. Ajung acolo, fac o declaratie si plec acasa (asta nu fara sa mai primesc vreo 2 SMS chiar in timpul in care eram cu politistul si scriam declaratia).

Dupa ceva vreme primesc un raspuns de la Orange. Concluzia?

EU TREBUIE SA PLATESC

Cum asa? Concluzia lor a fost ca pentru ca eu sunt 'detinatorul' contului la ei pe site, EU sunt responsabil de ce se intampla cu ei, iar ei nu pot fi raspunzatori pentru faptul ca nu au avut ce sa faca pentru a opri pe ala sa fure... Interesant nu?

Ca sa nu o mai lungesc astazi mi-au taiat in sfarsit telefonul dupa multe conversatii pe care le-am avut si contestari din partea mea. Ei sunt inca de parere ca EU trebuie sa platesc acele reincarcari si nu conteaza ca cineva in tara asta fura. Eu unul n-am sa platesc un cent. Voi ce credeti ca trebuie sa fac pentru a rezolva problema? Niste sfaturi m-ar ajuta...

(ps: dati link-ul asta mai departe sau spuneti si prietenilor - haideti fratilor sa le aratam lu' astia de la Orange ca daca n-au clienti n-au bani...)

Share

Labels: ,

Monday, July 19, 2010

The way...

Se facu dimineata. Luminile indepartate ale oraselor se stingeau rand pe rand lasand soarele sa se joace cu ale lui raze pe campiile din jurul autostrazii. Mark dormea pe scaunul din dreapta lovindu-se incet cu capul de geamul intredeschis al rablei in care se afla. Cu ochii umflati de somn Ronn incerca sa mentina viteaza maxima ce o putea atinge gramada de fiare.

Se apleca sa-si gaseasca pachetul de tigari. Era gol.

- Mark! Mark... trezeste-te ma!
- Hm ?!? Ce dracu vrei? Am ajuns? Nu? Bun! Lasa-ma sa dorm!
- Esti prost! Da-mi o tigara...

Nu apuca sa scoata bine pachetul din buzunarul de la piept caci cu un gemat profund urla:

- Gata! Aici, dreapta! N-auzi? Incetineste...
- Mark... ai chef de condus? Daca nu lasa-ma in pace. Nu stiu daca ai observat dar fac asta de ceva vreme in timp ce tu dormi ca porcul.

Si zicand acestea cei doi parasira autostrada lasand in urma ultimul indicator al acesteia pe care scria "Faith Ville - 20 miles".

Mark incepu sa fiarba. Soarele parca se hotari sa-i prajeasca fruntea plina de transpiratia care nu-i dadea pace. Dupa o vreme de mers prin padurea de conifere, incepu sa se scotoceasca in buzunare.

- Ronn unde-i telefonul meu? Ai vazut telefonul meu?
- Care ala grii care urla de zor noaptea trecuta?
- Da... unde e?
- Pai nu stiu exact.
- Ai innebunit? Cum adica?
- Pai nu mai stiu ce ora era cand i-am facut vant pe geam, deci nu stiu sa-ti spun exact unde este acum.
- Cum ?!? Esti drogat, ce-ai? M-ai terminat. Cum dau de ea acum?
- Cum adica?
- Imbecilule! Am mers ca idioti atata vreme si acum nu mai stiu cum sa o gasesc. Tot ce aveam era un nenorocit de numar de telefon pe care tu l-ai aruncat. Idiotule! Opreste masina! Opreste, n-auzi?

Nu apuca sa opreasca de tot si Mark era deja departe. Se indrepta cu pas grabit in directia din care venisera.

- Mark! Vino inapoi! Nu-l mai gasim...
- Logic! Ca ai fost tu destept! Dobitocule, m-ai terminat. Ce fac? Ce fac eu acum Ronn?
- Esti fenomenal! Mergem, intrebam de ea, trebuia sa o stie cineva.
- Cine ma? Cine o stie acolo? Nu de asta s-a dus acolo, ca sa nu o stie nimeni? Cum desteptule? Cum dam de ea?
- Rick o stie. Doar el a aranjat toata treaba asta, nu?
- Cine? Ai uitat cum ne-a primit ultima oara?

Nu apuca sa-si traga rasuflarea dupa ultimul cuvant rostit si Ronn deja lua telefonul in mana si forma către Rick.

- Alo?
- Da! Cine-i acolo?
- Nu stiu dacă ma mai stii pe mine, dar sunt sigur ca numele de Mark Fillnex iti suna cunoscut.
- Mark? Fillnex? Sa nu-mi zici ca mă cauta imbecilul ala... Si tu!?! Celalalt idiot... Cum îţi zice... Run.
- Ronn.
- Ala-i! Bun. Interesant! Dormeam... Ne auzim!
- Stai, stai...

Prea tarziu in schimb căci Rick apuca sa apese tasta rosie a telefonului.

- Bravo Ronn! Pentru a mia oara bravo! tipa Mark care o luase la pas marunt catre Faith Ville.

(to be continued)

Share

Wednesday, June 30, 2010

Old acquaintance

Sirene, voci multe, cineva plange...

- Ce naiba se intampla?
- Nu stiu dragule. Mi-e somn, nu-mi pasa. Lasa-i!
- Nu pot sa dorm. Ma intorc in 2 minute.
- Stai... Eh la dracu!

Rick se ridica din pat, lua camasa aruncata la marginea patului si fara sa-si mai incheie nasturii iese din dormitor. Ea adoarme instant. Coboara repede cele 3 etaje ale cladirii vechi in care locuia cu chirie de cativa ani. In dreptul usii 009 se opri. Se uita dezgustat la placuta pe care scria 'Mr. Bob' si fara sa stea pe ganduri o scuipa si se indrepta spre usa de la intrare.

- El e! se auzii o voce din multime si o doamna la 30 de ani se napustii asupra lui. Era imbracata cu un pardesiu purpuriu si purta o palarie roz ce nu se mai potrivea cu machiajul din jurul ochilor ce fusese intins pe toata fata de lacrimile ce nu se mai opreau din curs. Doi barbati se facura paravan si o oprira inainte ca Rick sa incaseze un pumn in varful nasului.

- El e! Sunt sigura! Numai eu stiu cum il ameninta de fiecare data cand il vedea! "Te omor daca nu dispari!" asa i-a zis alaltaieri cand s-au certat din cauza unei nenorocite de yala. Criminalule!

Rick amutii. In sfarsit pricepu ce se intamplase. Mr. Bob era intins pe asfalt cu fata in jos. O dara de sange se prelingea din nara si tampla dreapta. Era mort. Femeia nu era alta decat sora lui, Katherine. Obisnuia sa o descrie ca fiind "copia amplificata a lui Bob".

El si Bob se stiau de mici. Au crescut in aceasi curte dupa ce statul ii mutase acolo impreuna cu mamele lor. Tata nu avea decat Bob. Dar tot ce a ramas din el dupa un accident pe platforma petroliera pe care lucra era o leguma. Rick a avut mai mult noroc. El nu a fost nevoit sa-si vada tatal chinuindu-se. S-a stins pe loc in momentul exploziei. Initial au fost ca fratii. Totul s-a schimbat intre timp cand Rick a castigat un bilet la loto. A reusit sa cheltuiasca 500.000 $ in 3 zile pe bautura si femei usoare. Bob a facut o criza de nervi si a sustinut sus si tare ca a ramas sa traisca in mizerie din cauza lui. Din cei mai buni prieteni au devenit peste noapte cei mai mari dusmani. Rick n-a inghitit niciodata atitudinea adoptada de Bob. Momentul in care Rick si-a jurat ca-l va distruge a fost atunci cand Bob a fugit si casatorit cu iubita lui. Nu s-au vazut timp de 5 ani pana cand Bob s-a intors in orasul natal parasit de nevasta. Singurul loc unde si-a permis sa stea a fost in cocioaba in care Rick statea de un an. Daca pana atunci cladirea era inca in stare acceptabila, lucrul acesta avea sa se schimbe. Cand s-au vazut dupa atata timp cei doi au explodat. Au aruncat cu scaune, au rupt usi, au spart geamuri. Rick si-a pierdut degetul mijlociu de la mana stanga cand Bob a trantit usa de la intrare peste mana. A fost prima oara cand cuvintele "te omor" au iesit din gura lui Rick.

Ramas buimac pe treptele din fata cladirii Rick se balbaii:

- Nu... n - n - n - n -am fost eu... N-n - nu pot sa cred. De ce?

(to be continued)

Share