Ce ma schimba?

Cel mai ciudat lucru mi s-a intamplat azi... Azi a fost a multa oara in viata mea cand cineva, un om necunoscut mi-a spus ca se poate deschide in fata mea si ca imi poate zice orice... Cuvintele precum "nu esti ca restu" ma fac sa plang aproape... E exact acelasi sentiment pe care-l am cand lumea imi zice "tu esti Mickey".

Nu mai vreau sa fiu asa :( ce am? Nu sunt decat eu... De ce trist? Pentru ca au fost cateva persoane care o data mi-au zis aceleasi lucruri dar astazi nu mai sustin acelasi lucru... Ba in schimb am ajuns o persoana non-grata. Ce am auzit azi m-a speriat :( nu mai vreau ca lumea sa ma vada asa :( vreau sa fiu un pion din grupul "ceilalti"

Vreau sa stiu ce ma schimba :(

La munte...

Si am ajuns la munte... Ninge. Stau si ma gandesc ca am inceput sa scriu aici cu gandul de a fugii (da sa fug - nu mai am timp sa ma lupt cu nimeni si nimic) dar se pare ca nici aici nu pot sa am linistea de care am nevoie. Nu am scris aici pentru nimeni in afara de mine...dar daca tot au fost comentariile respective am vrut doar sa mai zic cate ceva.

Chinuindu-ma sa tst de pe telefonul asta m-am razgandit. Am venit aici azi sa pun punct la un anumit capitol din viata pe care am reusit sa-l fac praf... Imi pare bine insa. Acum stiu de vreau. Si o sa vina ziua cand am sa impartasesc...

pana atunci trebuie sa am grija de mine. Abia astept maine.

Nu sunt las

Ok... am 2 comentarii la post-ul anterior pe care nu am vrut sa le public. Nu acolo defapt. In schimb vroiam sa le ofer o rubrica speciala.

Unu suna cam asa :

poate chipul angelic a fost alungat de acolo .. sa zicem cu o tornada nu mai mare decat palma ta .. si tornada pur si simplu nu a putut fi uitata .. si acum cel care a fost "parasit".. altceva nu poate face decat sa se poarte ca un copil din gimnaziala care ranit ca i s-au "dat papucii" incepe sa raspandeasca tot felul de prostii despre fostul/fosta ?

Hai sa dam niste explicatii la restu. Da ala cu palma sunt eu. Defapt eu spui la oameni. Atunci n-am fost nici macar caine. Stiu asta. Am recunoscut asta si am zis ca pe chestia asta am sa platesc o viata intreaga. Faza cu 'gimnaziala' (era corect gimnaziu, dar nu asta vorbim aici)... Poate ca acel copil de gimnaziu iubeste mai adevarat decat unu 'matur' de 20 ani... Si de raspandit nu stiu cine si ce a raspandit, eu nu am auzit nimic despre nimeni, iar tot ce a iesit din gura mea a fost ecoul unor cuvinte care au reusit sa ma darame total (o sa-mi cer scuze ca pot vorbii despre asta dar nu e frumos sa speli rufele in public).

Ah... si mai este un comentariu. Poftim :

Indiferent de situatzie...un chip angelic,sau neangelic nu il atingi cu palma plina de furie....niciodata!

este important ca inainte de a actziona intr-un fel sau altul.... sa gandim si apoi sa vedem ce avem de facut!
palma data ....a cantarit si a distrus sentimente minunate...insa sunt limite peste care nu se poate trece!
sa-tzi fie mereu bine!
si poate prietenia de la inceputuri....va dainui,amicitzia este un sentiment placut! 
catalina

Amicitie? Ok... hai sa vedem. Stergem tot cu buretele de pe tabla. Uitam totul ca si cum nimic nu s-ar fii intamplat, ca si cum vietile noastre nu s-au schimbat deloc influentate fiind de catre celalalt. Sa nu mai zic despre plansul pe care nu eu il produc ci care este tot timpul acolo dar dintr-un anumte motiv ignorat si explicat ca un simplu 'esti un prieten bun' .... Ok... Cu prietenii buni nu se intampla ce s-a intamplat saptamana trecuta. Sau daca da, inca o data zic imi cer scuze dar nu este sanatos asa. Las nu sunt. In schimb da, am sa fug cat ma tin picioarele. Am iubit acei oameni ca pe mama tatal, familia mea. Am fost un animal si trebuie sa platesc, iar pedeapsa ce mi s-a dat a fost singuratatea... Am sa pot accepta asta.

In schimb n-am sa accept contact din partea aceea. Fiecare vorba, sunet, privire este un cutit in inima. Prefer sa mor decat sa stiu ca trebuie sa joc rolul de 'cel mai bun prieten'.  Probabil o sa aud iar vorbe precum cele de ieri. Copil nu sunt. Indragostit da. 

Si iubesc cu tot ce am in mine...

Uraganul de dupa furtuna

Ok... Deci se termina totul unu pleaca celalalt nu vrea. Si cand in sfarsit se da batut celui care a plecat nu-i mai convine... Stie cineva sa raspunde la intrebarea 'DE CE?' Stiu ca nu mai are nici un rost sa ne-o punem cand am ajuns in situatia aceea, dar pare un paradox nu ?

Stiti cum orice relatie se incheie cu 'tin la tine', 'prietenul meu cel mai bun', pentru ca apoi cand realizeaza ca defapt tu nu mai esti acolo pentru ei sa inceapa sa spele cu ou si cu otet? Si culmea e ca tot tu esti ala anormalul si tot tu esti cel penibil ca nu vrei sa-l mai vezi auzi etc.

Stiu pe cineva care era pe punctul de a se impaca cu fosta iubita dupa o lunga perioada de timp. Sunt curios ce anume minuni le rezerva viata acolo. Caci despre cei care numai ce s-au despartit intrebati-ma pe mine ca va zic... Nu e roz.

Dar daca stai sa te gandesti in momentele astea realizezi ca ce aveai langa tine nu e chiar atat de angelic precum parea. Parca acum vezi ca langa tine nu era decat un om nepasator ce nu-l intereseaza decat de propria piele. Probabil ca ar fii trebuit sa tragi concluzia asta mai repede, din momentul cand ti-a spus ca pleaca...

Ah si secretele.... :)

Sistem de rahat

Ok... Imi cer scuze pentru titlul de mai sus, dar este a miliarda oara cand ajung sa consider ca tara in care traiesc este condusa de un sistem politic de toata minunea...

Am aflat azi ca in tara asta nu poti lucra ca programator daca nu ai o scoala care sa ca esti 'atestat' in acest lucru... Si aici nu ma refer la atestatul profesional sustinut in liceu. Nu ! Cu ala ne putem sterge cu toti la (_._) ca nu e bun de nimic. Aici ma refer la o diploma cum ca ai terminat o facultate de profil.

O sa ziceti. DA ! E normal.... Dar sunteti siguri ca voi toti care ati terminat acele scoli (si aici sa-mi scuzati 'modestia' dar m-am saturat sa fiu considerat un fraier din x motive) va puteti compara cu mine? Eu nu am terminat nici o scoala si sincer cred ca va mai dura ceva pana acolo. Dar cati dintre profesorii care predau in acele scoli, sau cati dintre toti cei care au terminat acele scoli pot venii sa lucreze in locul meu ?

Mi se pare total aiurea ca idiotii ce conduc aceasta tara ma obliga sa-mi trec 'femeie de serviciu' in fisa postului doar pentru ca nu exista un decan care sa-mi fii semnat o harite nenorocita.

Dar asta e ca si cu familia nu? Nu poti sa o alegi la nastere (tara adica) asa ca deocamdata tot ce pot sa fac e sa tac si sa mai inghit oleaca din rahatul pe care ei ni-l toarna pe gat zi de zi...

Curand in schimb !

Sindromul 'oameni noi'

Ok cred ca oricui de pe pamantul asta ii place sa cunoasca cat mai multi oameni. Sa aiba cat mai multi prieteni, si daca ar 'prieteni buni' ar fi si mai tare.

Mi-am pus in schimb intrebarea de ce eu niciodata nu am simtit lucrul asta? De ce oare nu am putut niciodata sa renunt la oamenii pe care-i cunosc si cu care ma inteleg de minune, doar de dragul de a cunoaste pe altcineva. Probabil ca aici intervine personalitatea mea de 'om praf' cum ar zice unii sau 'prost' pe intelesul tuturor. Nu. Nu eu ma consider asa. In schimb am auzit de multe ori aceste adjective la adresa mea. De ce le-am primit? Ca am spus ca imi pasa de restu, si ca incerc sa fac cat mai mult ca sa fiu placut de cei din jurul meu.

De ce pot unii oameni sa dea cu piciorul la tot ce au in jur doar ca au avut o seara proasta intr-o zi si s-a certat cu prietenii? Nu inteleg ce anume pretuieste acea persoana la oamnii din jur? Calitatea de 'oameni perfecti' pe care le-o impune? 

Strange... Si mai strange e ca defiecare data ma gasesc printre cei care sunt dati la o parte...

Ce faci cand totul s-a terminat ?

O iei de la inceput ti-ar zice unii. Mototolesti totul ca pe o bucata de hartie si gasesti primul cos de gunoi si ... GATA ! Simplu nu ? Well... Ce bine ar fi. Ce bine ar fi daca totul ar fii doar o bucata de hartie.

Dar ce se intampla atunci cand nu e asa? Ce faci atunci cand tot ce a ti-a ramas e cenusa unei bucati de hartie ce odata era o scrisoare de dragoste ? Nu poti sa o mototolesti. Nici nu o poti atinge de frica sa nu o dezintegrezi. Ai vrea sa stii ca e reprezinta o bancnota arsa intr-un incendiu care a scapat ca prin minune cu seria intacta. Ai vrea sa crezi ca totusi mai e ceva de salvat.

Dar de cele mai multe ori nu e. Multi ar trece peste ca si cum nimic nu s-a schimbat de cand a inceput totul, ca si cum totul a fost un joc, o incercare nereusita de a inscrie un gol intr-un meci de fotbal. 

Eu in schimb nu reusesc. Orice fac ma gandesc ca voi gasii o metoda in care sa pot repara acea bucata de cenusa. Defiecare data cand m-am atins de ea am stricat-o, eu m-am murdarit sau ars in coluturile ei inca in flacari... 

A iubi inseamna a te vinde unei companii ale carei actiuni nu scad niciodata. Te vinzi, iar cand ramai singur si incerci sa te 'cumperi' inapoi vei afla ca pretul este prea mare. A iubi inseamna sa renunti la o bucata din tine pentru totdeauna. Merita? Da. Pentru ca a iubi este lucrul pe care acest animal pierdut in timp si spatiu (a se vedea omul ) il face fara a se gandi la el. Este singurul moment cand este in stare sa ofere tot ce are mai bun gandindu-se numai la cel de langa...

Ce ar insemna daca toti ne-am gandi numai la ceilalti ?

Some thoughts...

Ok... De ce ? Nu stiu de ce m-am apucat sa fac asta si nu mai incerc sa caut motive. Am zis ca imi trebuie un zid unde lumea sa ma puna si sa dea in mine cu pietre, si nimeni nu face chestia asta fara sa zica la un momentdat 'gata ! acum te-am iertat'. Am zis ca o voi face eu, asa ca mi-am ales un zid. Si in loc de pietre mi-am ales cuvinte.

Wow. Daca aveam acelasi nume cu al mai mare dintre poetii nostri m-ar fi incurcat lumea cu acesta. Nu asta vroiam sa fac sa zic sau sa 'pictez' pe aici. Asa ca iertati-ma toti cei care m-au luat la ture citind primele randuri.

Ce anume incerc sa zic ? Pai am zis ca nu stiu. Vom vedea. Multe, marunte, mari, in principiu despre mine.

Cine sunt ? Ce fac ? Ah da :) ar fii trebuit sa le zic de pe la inceput. Mickey. Eu sunt Mickey. E ciudat, dar multa lume mi-a zis asta, si am zis ca nu voi renunta niciodata la acest atu (daca imi permiteti sa-l consider asa). De facut fac ce face toata lumea mai devreme sau mai tarziu pe pamantul asta. Ma lupt cu mine (da cu mine) sa fac ceva cu timpul care mi s-a dat pe acest pamant. Mi-ar fii placut ca in randurile care urmeaza sa ma pot lauda cu ceva realizari marete. Nu prea sunt. Ba din contra. Am tot dato-n bara acum cu mai toate lucrurile pe care mi le-am propus. Nu e bai, ca asa inveti.

Ok. Cred ca ma opresc acum.

Ah da! Ca sa nu fiu ipocrit, Cretzule daca nu faceai tu chestia asta nu m-as fii apucat nici eu :) Asa ca thanks de inspiratiune :)

Z3uS.